Intru intr-un unghi de vedere (probabil incorect, dar pe care il folosesc ca “trambulina”) si ma intreb oare cine au fost mai “buni”, “mai utili” pentru societatea umana si pentru indivizi – Eminescu, Shakespeare, Socrate ...sau Edison, Alexander Bell, Einstein??? Sau poate Budha, Iisus, Mohamed???
E greu de raspuns, ...un adevarat debate :)... Depinde din ce punct de vedere! :)... Oricum, lumea ar fi altfel fara ceea ce au realizat sau au lasat in urma cei de care am amintit...
Dintr-un unghi de vedere, apreciez foarte mult stiinta si oamenii de stiinta... Apreciez cum a schimbat stiinta omenirea si ceea ce a oferit maselor de oameni (electricitatea, telefonia, transportul sunt doar cateva exemple)... Din alte puncte de vedere sau la alte niveluri, stiinta este si foarte blamata (este “acuzata” ca distruge naturalul, ca interpreteaza intr-un mod rigid ceea ce nu poate fi inteles intr-un mod “rigid”, creeaza “monstri” sau ca ofera mijloacele sau chiar indreapta omenirea catre autodistrugere foarte facila...
Din unghiul de vedere pe care il consider eu “potrivit” (dar nu “absolut”), stiinta/tehnologia reprezinta un mijloc, un instrument extraordinar pe care oamenii l-au dezvoltat mergand in principal pe rationalitate, logica, repetabilitate si calcule... Este un mijloc minunat prin care omul si societatea umana au evoluat..., prin care s-au oferit societatii si multor oameni lucruri/rezultate concrete, palpabile, ...vizibile, tangibile, evidente – pentru felul cum este “construit” omul in dimensiunea sa fizico-materiala. ...Canalizat pe un punct de vedere “istoric” si “logic”, apreciez ca tendinta fireasca a stiintei si tehnologiei este de a inlocui si integra treptat cam tot ceea ce tine de sfera concretului, realului palpabil cu simturile primare si rationale intr-o prima faza, dupa care sa sara si dincolo de acestea, cu niste “mijloace” prin care sa palpam si ceea ce este dincolo de simturile noastre naturale... Din acelasi unghi, apreciez ca intr-o dezvoltare continua, in timp, stiinta viitorului, nu numai ca va “dezlega”, dar va avea si solutii pentru a controla la un nivel destul de mare (dar nu “absolut”) viata si moartea (la inceput imbatranirea), energiile de dincolo de moarte (fantome, spirite sau ce-or fi...), materia, anti-materia, energia, timpul, alte dimensiuni inimaginabile inca, ...vazutul si nevazutul. Cum se va dezvolta stiinta/tehnologia, cum se va transforma, ...poate cum va integra sau se va integra in extra-senzorial si metafizic, ... asta nu pot sa apreciez, ... oricum din pozitia mea se intre-vad deja extrem de multe posibilitati si variante ...Si este doar o pozitie... ... ...
Bineinteles sunt posibile si viitoruri “adverse” stiintei. Unul din asemenea viitoruri posibile este autodistrugerea omenirii... si pierderea a tot... Altul este renuntarea (de buna voie sau nu) la aceasta directie (din mai multe “cauze” posibile, ...una care imi trece prin minte ar putea fi “revelatia” a altceva).
M-am canalizat atat de mult pe ceea ce este si ar putea fi stiinta (si meta-stiinta) incat mi-e greu sa trec in alte unghiuri de vedere... Dar stiu ca exista aceste “alte puncte de vedere”, “alternative”... Unele dintre ele provin din istoria veche a omenirii, ...pe vremea cand lumea era alta... (unii cred ca mult mai dezvoltata meta-fizic decat in prezent).
In acele vremuri stiinta si tehnologia erau, in general, mult sub ceea ce este acum sau erau cel putin “diferite”. ... In istoria “general acceptata” (pentru ca exista si teorii alternative), chiar daca au fost varfuri ale tehnologiei, care combinata cu puterea economico-social-militara-etc a unor civilizatii au permis construirea de piramide, temple gigant, minuni ale lumii, sau poate chiar daca aceste “minuni” au fost construite “altfel” decat prin tehnologie, cu mijloace pe care poate nici nu ni le imaginam, la nivelul omenirii per ansamblu, nu erau atat de multe “rezultate” ale stiintei (sau alternativa acesteia). In plus aceste “rezultate” nu erau disponibile la o scara atat de mare ca in prezent (avioane, telefoane, internet, electricitate etc)... Probabil ca in acele vremuri oamenii aveau “oportunitatea” sa vada sau sa descopere “altceva” mai mult decat o fac in prezent, pentru ca, intelectual vorbind, erau la fel de inteligenti precum oamenii de astazi si ajunsesera si sa aiba timpul si contextul potrivit... De aceea, poate pe buna dreptate, se spune ca oamenii din trecut ajunsesera la un grad mai “mare” de dezvoltare alternativa stiintei (dezvoltare spirituala, magica etc). Nu ma refer la majoritatea oamenilor, cei care, la fel ca si in zilele noastre, erau preponderent prinsi in traiul cotidian, in supravietuire, in razboaie, lupte de putere, orgolii sau multe alte lucruri..., ma refer la o mai mica parte din oameni... O categorie din ei ar putea fi numiti “inteleptii”, ...cu un grad de intelegere a lucrurilor ridicat... Poate ca astfel de “intelepti”, care au ramas si in istorie si au afectat cursul istoriei, au fost Budha, Iisus, Mahomed si altii ...Sau poate ca sunt doar “inventii” si “exagerari”, la fel ca si vrajitoarele si magicienii mistici... Parerile si punctele de vedere sunt diferite... (acum si in trecut)... Ceea ce am observat eu, ca o paranteza, este o tot mai accentuata “campanie” de “rescriere”, de “umanizare” si “decadere” a acestora, sustinuta prin canalele “stiintifice” gen National Geographic, Discovery etc sau prin filme si carti gen “Codul lui DaVinci”... Dar nu este ceva nou, “New Age” si alte astfel de fenomene sunt vechi (unele antice)... si nu vreau sa intru in acele puncte de vedere acum... si nici in ceea ce le sustine, motiveaza, argumenteaza sau spre ce sunt indreptate...
Vreau sa intru pur si simplu in unghiul de vedere in care se vede altceva decat concretul, palpabilul, fizicul, firescul care ne este “comun” noua (si abordarii rationale, stiintifice)... Nu ar fi greu, pentru ca limitele intelegerii noastre si ale stiintei sunt sub limita capacitatii de explicare pentru multe aspecte, iar limita stiintifico-fantasticului este sub puterile imaginatiei si al “probabilului imaginar”... Abordarea mea este amestecata – rational amestecat cu emotional – simtiri interne, intuitie, supra-rational. Simt, iar ratiunea imi spune ca este foarte probabil, sa existe “fortze” dincolo de noi. Am mai spus-o si cu alta ocazie. Insa nu am o parere foarte bine formata si nici o perceptie daca aceste “fortze” sunt aleatorii sau sunt organizate, orientate controlat... Cateodata imi predomina senzatia ca la acest nivel, al “fortzelor” dincolo de noi, foarte multe “lucruri”, chiar majoritatea se desfasoara “la voia intamplarii” –pe principii de genul cauza-efect si similare (un firesc si nefiresc, logic si ilogic “explicabile”), iar eventualele “interventii” controlate (care reimprima in mod voit un anumit impuls/directie) lipsesc sau sunt extrem de “rare”... Alteori imi predomina senzatia de “veghere”, control si interventie “divina”...
Adevarul e dincolo de mine... Daca imi amintesc cateva carti citite prin liceu, ...tin minte ca aceste “puteri”/ “spirite” / “energii” erau prezentate de multe ori ca fiind la mai multe niveluri, ...in mai multe “straturi”, ...spirite mai “jos”, spirite mai “sus”, spirite ale celor care au trait pe pamant si alte spirite/energii... Erau carti in care autorii povesteau ca au trait ei insisi decorporalizari, ca spiritul lor “explora” lumea invizibila, lumea energiilor. Tin minte ca era o carte care mi-a placut, care m-a impresionat la vremea aceea si ca incercam (noaptea) sa ma decorporalizez si eu... Nu mi-a iesit niciodata... ...am reusit probabil doar sa imi imaginez...
Stiu ca citeam cu interes si din teoriile religioase (din Eliade am citit la vremea respectiva), iar unele simt ca au foarte multa substanta si intelepciune...
In paralel citeam carti cu experimente stiintifice, ...precum experimente cu plante ale caror reactii fizice masurate cu aparatura speciala o luau “razna” atunci cand o alta planta din incapere era rupta/omorata sau exprimente similare cu oua. :) Stiu, mai recent, ca am vazut pe un canal “stiintific” o parte dintr-un documentar despre experiente “la limita mortii”, cu oameni care au fost in moarte clinica si s-au intors ...si intalniri cu lumea de “dincolo”... Unii dintre acesti oameni au fost monitorizati stiintific pe parcursul experientei lor si s-au facut constatari legate de modificarile din creier... (nu zic ca aceasta este calea “corecta”, sunt insa incercari ale stiintei de a intelege...)
Vorbind despre extra-senzorial si energii/ fortze de “deasupra” noastra, ...combinand “rationalul” cu “simtirile”, mi se pare probabil ca asemenea energii sau forme similare sa existe... Nu neaparat asa cum sunt descrise de cei care sustin ca le-au simtit, care oricum difera de la caz la caz, cu elemente comune uneori... Probabil ca unele descrieri si astfel de cazuri provin din imaginatie sau din puterea “gandului” (nu pun la socoteala escrocheriile)... Puterea gandului in sine poate fi o astfel de “energie”. Multe documentare, filme sustin chiar asta (mai nou, cunoscutul film-documentar “The Secret”, mai vechi am vazut documentare cu icoane facatoare de minuni sau cu oameni carora le apareau stigmate pe maini, fara nicio explicatie “logica”)... “Adevarul” este si el subiectiv... “Adevarul” tine de subiect in aceste cazuri si de pozitia/unghiul din care au perceput aceste “fortze” (sau din care le-au generat ei insisi)... Cred insa ca exista o parte de “adevar” care poate fi perceputa in mod similar de majoritatea dintre noi, pusi in aceeasi pozitie/unghi si aflati cam la acelasi “nivel”/ sau “stare”... Pe de alta parte, oamenii pot fi usor “manipulati”, tot pe aceeasi idee (a se vedea filmul “Iluzionistul”).
Vreau sa ma opresc aici cu acest subiect, ...care poate fi fara sfarsit...
Ca si concluzii ale mele, eu cred in evolutia omului si cred in evolutia “spiritului” (metafizicului) omului... Cred de asemenea in stiinta (intr-un sens mai larg) si in faptul ca cele doua converg la un anumit nivel superior... Cand zic “evolutia spiritului omului” nu ma refer la “reincarnare” (nu am o pozitie fata de acest subiect)... Ma refer la faptul ca la un moment dat, oamenii sau anumiti oameni, atat in trecut, cat si in prezent, au gasit/ gasesc anumite “puteri” sau “cai” (interioare sau exterioare, explicate sau neexplicate) prin care sa isi depaseasca conditia strict fizica... (ceva ce va fi “firesc” intr-un viitor, dar probabil nu foarte apropiat). De asemenea, cred in energii/fortze “imense” (dincolo de energiile “clasice”, precum cele ale planetelor, stelelor etc), ...cred in energii care sunt “constiente de sine” si care uneori se materializeaza, uneori nu... Energii/fortze care sunt de cand timpul (unele)... Timpul in sine poate fi o astfel de “energie” (constienta sau inconstienta de sine)... Dumnezeu, indiferent cum ne raportam la El si cum ni-L imaginam este o astfel de Fortza...
Nu stiu, dar strict in momentul acesta nu tind sa cred ca exista o fortza “absoluta”... Cred in interactiunea unor fortze “imense”, dar nu “absolute” si corelat cu aceasta cred ca nu poate exista un control “absolut”... (nici daca s-ar vrea)... “Lucrurile” (generic vorbind) au ajuns sa “evolueze” de la sine putere si chiar daca toate fortzele “imense” ar disparea (prin absurd sau nu), ar ramane fortze mici care ar continua... Nu cred in interdependenta “absoluta” a acestora fortze, ci doar relativa... Ce a generat toate aceste fortze la “inceput” (“inceputul inceputurilor”), cine este Creatorul? Cred ca sunt intrebari prost puse (unghiuri de vedere strict umane), pentru ca aceste “repere” – “inceputul” si “sfarsitul” – sunt doar repere umane...
Cred ca interactiunea dintre “fortze” este una “fireasca”, chiar si atunci cand apare “nefirescul”, “inexplicabilul”.
Cred ca “bine” sau “rau”, “perfect” sau “imperfect” sunt, de asemenea, concepte asociate modului de gandire omenesc. Sunt concepte insa “firesti”, si cu o mare influenta asupra gandirii si trairii umane, asa cum sunt este omul acum, concepte de care nu poate sa se desparta prea curand...
Cred ca omul, individul, trebuie sa se pozitioneze relativ stabil la un anumit nivel sau niveluri de gandire potrivit/potrivite lui, si in anumite “unghiuri de vedere” potrivite, adaptate, “corecte”. E bine si sa constientizeze aceasta, dupa caz... Nu e bine sa fie sau sa incerce sa fie “ce nu poate fi”...
Pe parcursul evolutiei sale, individul poate trece intre diferite niveluri (mai “mici” sau mai “mari”). Schimbarea intre diferite pozitii (mai ales “majore”) poate fi insotita de “incertitudine”, neliniste, neimpacare, neacceptare, ce pot avea efecte puternic “adverse” individului, destabilizare si pierderea reperelor... Schimbarea intre pozitii este generata de cauze diverse (interne sau externe)... Pot fi cauze precum evolutia si auto-constientizarea naturala, iubirea, pasiunea, boli, afectiuni, schimbari diverse din viata individului, “revelatii” sau pur si simplu “constructia” individului (in acelasi timp “cauza” si “suport”)... Unii se readapteaza usor sau schimbarea este deja in favoarea lor, altii se regasesc intr-o postura “pierduta”... In acele cazuri cred ca este foarte important sa “intelegi” ce se intampla (firesc sau nefiresc, logic sau ilogic), sa cauti si sa obtii “impacarea”... (care poate fi “acceptarea” sau care determina actiunile necesare unei schimbari/ repozitionari)...
Important este ca individul sa fie in pozitia “favorabila”... lui si evolutiei sale... Sfatul meu, pentru mine, pentru noi sau pentru cei aflati in “schimbare”, “neimpacati” sau care isi pun astfel de “probleme” este de a gasi “intelepciunea” necesara pentru a gasi pozitia, nivelul favorabil si “impacarea”...
Dupa cum spuneam, cred de asemena ca exista “fortze” (mai mici sau mai mari, interne sau externe, constiente sau inconstiente, firesti sau nefiresti...) care actioneaza in directii diferite in evolutia individului... Pot fi fortze asa-zis “pozitive” (in directia in care individul “vrea” sa evolueze) sau “fortze” asa-zis “negative” – “negatia” sensului in care individul evolueaza... Oricum “pozitiv” si “negativ” sunt concepte in functie de reperul la care se raporteaza... Iarasi, important pentru individ este sa gaseasca pozitia potrivita si orientarea potrivita a acestor forte... Ideal ar fi sa vina de la sine, ...sa aiba acest “dar”/capacitate naturala sau fortele sa fie orientate “natural” in sensul potrivit... Daca nu e asa, atunci este un pic mai complicat, ...dar nu imposibil... Toate “fortzele” pana la urma pot fi puse in slujba individului sau contrabalansate... E vorba de orientarea lor...
P.S.: exemple de fortze, mai mici sau mai mari, interne sau externe, indiferent de “cauza” si “context”, de “credibil” sau “in-credibil” ...si nu in sens limitativ: iubirea, pasiunea, ura, mania, energia interioara, timpul, fortzele “sistemului”/”societatii” (inclusiv din interactiuni), fortza gandului/ credintei, destinul/hazardul, fortele Pamantului, Lunii, planetelor, stelelor, universului, fortze/energii metafizice, Dumnezeu ... si lista poate continua... sau poate fi “transformata” in functie de alte unghiuri de vedere...
E greu de raspuns, ...un adevarat debate :)... Depinde din ce punct de vedere! :)... Oricum, lumea ar fi altfel fara ceea ce au realizat sau au lasat in urma cei de care am amintit...
Dintr-un unghi de vedere, apreciez foarte mult stiinta si oamenii de stiinta... Apreciez cum a schimbat stiinta omenirea si ceea ce a oferit maselor de oameni (electricitatea, telefonia, transportul sunt doar cateva exemple)... Din alte puncte de vedere sau la alte niveluri, stiinta este si foarte blamata (este “acuzata” ca distruge naturalul, ca interpreteaza intr-un mod rigid ceea ce nu poate fi inteles intr-un mod “rigid”, creeaza “monstri” sau ca ofera mijloacele sau chiar indreapta omenirea catre autodistrugere foarte facila...
Din unghiul de vedere pe care il consider eu “potrivit” (dar nu “absolut”), stiinta/tehnologia reprezinta un mijloc, un instrument extraordinar pe care oamenii l-au dezvoltat mergand in principal pe rationalitate, logica, repetabilitate si calcule... Este un mijloc minunat prin care omul si societatea umana au evoluat..., prin care s-au oferit societatii si multor oameni lucruri/rezultate concrete, palpabile, ...vizibile, tangibile, evidente – pentru felul cum este “construit” omul in dimensiunea sa fizico-materiala. ...Canalizat pe un punct de vedere “istoric” si “logic”, apreciez ca tendinta fireasca a stiintei si tehnologiei este de a inlocui si integra treptat cam tot ceea ce tine de sfera concretului, realului palpabil cu simturile primare si rationale intr-o prima faza, dupa care sa sara si dincolo de acestea, cu niste “mijloace” prin care sa palpam si ceea ce este dincolo de simturile noastre naturale... Din acelasi unghi, apreciez ca intr-o dezvoltare continua, in timp, stiinta viitorului, nu numai ca va “dezlega”, dar va avea si solutii pentru a controla la un nivel destul de mare (dar nu “absolut”) viata si moartea (la inceput imbatranirea), energiile de dincolo de moarte (fantome, spirite sau ce-or fi...), materia, anti-materia, energia, timpul, alte dimensiuni inimaginabile inca, ...vazutul si nevazutul. Cum se va dezvolta stiinta/tehnologia, cum se va transforma, ...poate cum va integra sau se va integra in extra-senzorial si metafizic, ... asta nu pot sa apreciez, ... oricum din pozitia mea se intre-vad deja extrem de multe posibilitati si variante ...Si este doar o pozitie... ... ...
Bineinteles sunt posibile si viitoruri “adverse” stiintei. Unul din asemenea viitoruri posibile este autodistrugerea omenirii... si pierderea a tot... Altul este renuntarea (de buna voie sau nu) la aceasta directie (din mai multe “cauze” posibile, ...una care imi trece prin minte ar putea fi “revelatia” a altceva).
M-am canalizat atat de mult pe ceea ce este si ar putea fi stiinta (si meta-stiinta) incat mi-e greu sa trec in alte unghiuri de vedere... Dar stiu ca exista aceste “alte puncte de vedere”, “alternative”... Unele dintre ele provin din istoria veche a omenirii, ...pe vremea cand lumea era alta... (unii cred ca mult mai dezvoltata meta-fizic decat in prezent).
In acele vremuri stiinta si tehnologia erau, in general, mult sub ceea ce este acum sau erau cel putin “diferite”. ... In istoria “general acceptata” (pentru ca exista si teorii alternative), chiar daca au fost varfuri ale tehnologiei, care combinata cu puterea economico-social-militara-etc a unor civilizatii au permis construirea de piramide, temple gigant, minuni ale lumii, sau poate chiar daca aceste “minuni” au fost construite “altfel” decat prin tehnologie, cu mijloace pe care poate nici nu ni le imaginam, la nivelul omenirii per ansamblu, nu erau atat de multe “rezultate” ale stiintei (sau alternativa acesteia). In plus aceste “rezultate” nu erau disponibile la o scara atat de mare ca in prezent (avioane, telefoane, internet, electricitate etc)... Probabil ca in acele vremuri oamenii aveau “oportunitatea” sa vada sau sa descopere “altceva” mai mult decat o fac in prezent, pentru ca, intelectual vorbind, erau la fel de inteligenti precum oamenii de astazi si ajunsesera si sa aiba timpul si contextul potrivit... De aceea, poate pe buna dreptate, se spune ca oamenii din trecut ajunsesera la un grad mai “mare” de dezvoltare alternativa stiintei (dezvoltare spirituala, magica etc). Nu ma refer la majoritatea oamenilor, cei care, la fel ca si in zilele noastre, erau preponderent prinsi in traiul cotidian, in supravietuire, in razboaie, lupte de putere, orgolii sau multe alte lucruri..., ma refer la o mai mica parte din oameni... O categorie din ei ar putea fi numiti “inteleptii”, ...cu un grad de intelegere a lucrurilor ridicat... Poate ca astfel de “intelepti”, care au ramas si in istorie si au afectat cursul istoriei, au fost Budha, Iisus, Mahomed si altii ...Sau poate ca sunt doar “inventii” si “exagerari”, la fel ca si vrajitoarele si magicienii mistici... Parerile si punctele de vedere sunt diferite... (acum si in trecut)... Ceea ce am observat eu, ca o paranteza, este o tot mai accentuata “campanie” de “rescriere”, de “umanizare” si “decadere” a acestora, sustinuta prin canalele “stiintifice” gen National Geographic, Discovery etc sau prin filme si carti gen “Codul lui DaVinci”... Dar nu este ceva nou, “New Age” si alte astfel de fenomene sunt vechi (unele antice)... si nu vreau sa intru in acele puncte de vedere acum... si nici in ceea ce le sustine, motiveaza, argumenteaza sau spre ce sunt indreptate...
Vreau sa intru pur si simplu in unghiul de vedere in care se vede altceva decat concretul, palpabilul, fizicul, firescul care ne este “comun” noua (si abordarii rationale, stiintifice)... Nu ar fi greu, pentru ca limitele intelegerii noastre si ale stiintei sunt sub limita capacitatii de explicare pentru multe aspecte, iar limita stiintifico-fantasticului este sub puterile imaginatiei si al “probabilului imaginar”... Abordarea mea este amestecata – rational amestecat cu emotional – simtiri interne, intuitie, supra-rational. Simt, iar ratiunea imi spune ca este foarte probabil, sa existe “fortze” dincolo de noi. Am mai spus-o si cu alta ocazie. Insa nu am o parere foarte bine formata si nici o perceptie daca aceste “fortze” sunt aleatorii sau sunt organizate, orientate controlat... Cateodata imi predomina senzatia ca la acest nivel, al “fortzelor” dincolo de noi, foarte multe “lucruri”, chiar majoritatea se desfasoara “la voia intamplarii” –pe principii de genul cauza-efect si similare (un firesc si nefiresc, logic si ilogic “explicabile”), iar eventualele “interventii” controlate (care reimprima in mod voit un anumit impuls/directie) lipsesc sau sunt extrem de “rare”... Alteori imi predomina senzatia de “veghere”, control si interventie “divina”...
Adevarul e dincolo de mine... Daca imi amintesc cateva carti citite prin liceu, ...tin minte ca aceste “puteri”/ “spirite” / “energii” erau prezentate de multe ori ca fiind la mai multe niveluri, ...in mai multe “straturi”, ...spirite mai “jos”, spirite mai “sus”, spirite ale celor care au trait pe pamant si alte spirite/energii... Erau carti in care autorii povesteau ca au trait ei insisi decorporalizari, ca spiritul lor “explora” lumea invizibila, lumea energiilor. Tin minte ca era o carte care mi-a placut, care m-a impresionat la vremea aceea si ca incercam (noaptea) sa ma decorporalizez si eu... Nu mi-a iesit niciodata... ...am reusit probabil doar sa imi imaginez...
Stiu ca citeam cu interes si din teoriile religioase (din Eliade am citit la vremea respectiva), iar unele simt ca au foarte multa substanta si intelepciune...
In paralel citeam carti cu experimente stiintifice, ...precum experimente cu plante ale caror reactii fizice masurate cu aparatura speciala o luau “razna” atunci cand o alta planta din incapere era rupta/omorata sau exprimente similare cu oua. :) Stiu, mai recent, ca am vazut pe un canal “stiintific” o parte dintr-un documentar despre experiente “la limita mortii”, cu oameni care au fost in moarte clinica si s-au intors ...si intalniri cu lumea de “dincolo”... Unii dintre acesti oameni au fost monitorizati stiintific pe parcursul experientei lor si s-au facut constatari legate de modificarile din creier... (nu zic ca aceasta este calea “corecta”, sunt insa incercari ale stiintei de a intelege...)
Vorbind despre extra-senzorial si energii/ fortze de “deasupra” noastra, ...combinand “rationalul” cu “simtirile”, mi se pare probabil ca asemenea energii sau forme similare sa existe... Nu neaparat asa cum sunt descrise de cei care sustin ca le-au simtit, care oricum difera de la caz la caz, cu elemente comune uneori... Probabil ca unele descrieri si astfel de cazuri provin din imaginatie sau din puterea “gandului” (nu pun la socoteala escrocheriile)... Puterea gandului in sine poate fi o astfel de “energie”. Multe documentare, filme sustin chiar asta (mai nou, cunoscutul film-documentar “The Secret”, mai vechi am vazut documentare cu icoane facatoare de minuni sau cu oameni carora le apareau stigmate pe maini, fara nicio explicatie “logica”)... “Adevarul” este si el subiectiv... “Adevarul” tine de subiect in aceste cazuri si de pozitia/unghiul din care au perceput aceste “fortze” (sau din care le-au generat ei insisi)... Cred insa ca exista o parte de “adevar” care poate fi perceputa in mod similar de majoritatea dintre noi, pusi in aceeasi pozitie/unghi si aflati cam la acelasi “nivel”/ sau “stare”... Pe de alta parte, oamenii pot fi usor “manipulati”, tot pe aceeasi idee (a se vedea filmul “Iluzionistul”).
Vreau sa ma opresc aici cu acest subiect, ...care poate fi fara sfarsit...
Ca si concluzii ale mele, eu cred in evolutia omului si cred in evolutia “spiritului” (metafizicului) omului... Cred de asemenea in stiinta (intr-un sens mai larg) si in faptul ca cele doua converg la un anumit nivel superior... Cand zic “evolutia spiritului omului” nu ma refer la “reincarnare” (nu am o pozitie fata de acest subiect)... Ma refer la faptul ca la un moment dat, oamenii sau anumiti oameni, atat in trecut, cat si in prezent, au gasit/ gasesc anumite “puteri” sau “cai” (interioare sau exterioare, explicate sau neexplicate) prin care sa isi depaseasca conditia strict fizica... (ceva ce va fi “firesc” intr-un viitor, dar probabil nu foarte apropiat). De asemenea, cred in energii/fortze “imense” (dincolo de energiile “clasice”, precum cele ale planetelor, stelelor etc), ...cred in energii care sunt “constiente de sine” si care uneori se materializeaza, uneori nu... Energii/fortze care sunt de cand timpul (unele)... Timpul in sine poate fi o astfel de “energie” (constienta sau inconstienta de sine)... Dumnezeu, indiferent cum ne raportam la El si cum ni-L imaginam este o astfel de Fortza...
Nu stiu, dar strict in momentul acesta nu tind sa cred ca exista o fortza “absoluta”... Cred in interactiunea unor fortze “imense”, dar nu “absolute” si corelat cu aceasta cred ca nu poate exista un control “absolut”... (nici daca s-ar vrea)... “Lucrurile” (generic vorbind) au ajuns sa “evolueze” de la sine putere si chiar daca toate fortzele “imense” ar disparea (prin absurd sau nu), ar ramane fortze mici care ar continua... Nu cred in interdependenta “absoluta” a acestora fortze, ci doar relativa... Ce a generat toate aceste fortze la “inceput” (“inceputul inceputurilor”), cine este Creatorul? Cred ca sunt intrebari prost puse (unghiuri de vedere strict umane), pentru ca aceste “repere” – “inceputul” si “sfarsitul” – sunt doar repere umane...
Cred ca interactiunea dintre “fortze” este una “fireasca”, chiar si atunci cand apare “nefirescul”, “inexplicabilul”.
Cred ca “bine” sau “rau”, “perfect” sau “imperfect” sunt, de asemenea, concepte asociate modului de gandire omenesc. Sunt concepte insa “firesti”, si cu o mare influenta asupra gandirii si trairii umane, asa cum sunt este omul acum, concepte de care nu poate sa se desparta prea curand...
Cred ca omul, individul, trebuie sa se pozitioneze relativ stabil la un anumit nivel sau niveluri de gandire potrivit/potrivite lui, si in anumite “unghiuri de vedere” potrivite, adaptate, “corecte”. E bine si sa constientizeze aceasta, dupa caz... Nu e bine sa fie sau sa incerce sa fie “ce nu poate fi”...
Pe parcursul evolutiei sale, individul poate trece intre diferite niveluri (mai “mici” sau mai “mari”). Schimbarea intre diferite pozitii (mai ales “majore”) poate fi insotita de “incertitudine”, neliniste, neimpacare, neacceptare, ce pot avea efecte puternic “adverse” individului, destabilizare si pierderea reperelor... Schimbarea intre pozitii este generata de cauze diverse (interne sau externe)... Pot fi cauze precum evolutia si auto-constientizarea naturala, iubirea, pasiunea, boli, afectiuni, schimbari diverse din viata individului, “revelatii” sau pur si simplu “constructia” individului (in acelasi timp “cauza” si “suport”)... Unii se readapteaza usor sau schimbarea este deja in favoarea lor, altii se regasesc intr-o postura “pierduta”... In acele cazuri cred ca este foarte important sa “intelegi” ce se intampla (firesc sau nefiresc, logic sau ilogic), sa cauti si sa obtii “impacarea”... (care poate fi “acceptarea” sau care determina actiunile necesare unei schimbari/ repozitionari)...
Important este ca individul sa fie in pozitia “favorabila”... lui si evolutiei sale... Sfatul meu, pentru mine, pentru noi sau pentru cei aflati in “schimbare”, “neimpacati” sau care isi pun astfel de “probleme” este de a gasi “intelepciunea” necesara pentru a gasi pozitia, nivelul favorabil si “impacarea”...
Dupa cum spuneam, cred de asemena ca exista “fortze” (mai mici sau mai mari, interne sau externe, constiente sau inconstiente, firesti sau nefiresti...) care actioneaza in directii diferite in evolutia individului... Pot fi fortze asa-zis “pozitive” (in directia in care individul “vrea” sa evolueze) sau “fortze” asa-zis “negative” – “negatia” sensului in care individul evolueaza... Oricum “pozitiv” si “negativ” sunt concepte in functie de reperul la care se raporteaza... Iarasi, important pentru individ este sa gaseasca pozitia potrivita si orientarea potrivita a acestor forte... Ideal ar fi sa vina de la sine, ...sa aiba acest “dar”/capacitate naturala sau fortele sa fie orientate “natural” in sensul potrivit... Daca nu e asa, atunci este un pic mai complicat, ...dar nu imposibil... Toate “fortzele” pana la urma pot fi puse in slujba individului sau contrabalansate... E vorba de orientarea lor...
P.S.: exemple de fortze, mai mici sau mai mari, interne sau externe, indiferent de “cauza” si “context”, de “credibil” sau “in-credibil” ...si nu in sens limitativ: iubirea, pasiunea, ura, mania, energia interioara, timpul, fortzele “sistemului”/”societatii” (inclusiv din interactiuni), fortza gandului/ credintei, destinul/hazardul, fortele Pamantului, Lunii, planetelor, stelelor, universului, fortze/energii metafizice, Dumnezeu ... si lista poate continua... sau poate fi “transformata” in functie de alte unghiuri de vedere...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu